N-am sa incep cu clasicul ce inseamna armonia pentru mine sau pentru altii, ci cugetam la ceea ce nu mai este. In trecut, poate si datorita societatii socialisto-comuniste in care am trait, poate si datorita educatiei primite si a observatiilor din familie, armonie inseamna sa fii o persoana puternica, stapana pe sine si pe situatia sinelui, dar mai ales al familiei, nu trebuie sa ai slabiciuni, slabiciunea costa, sau sentimentalisme, care te fac sa te simti slab/slaba, atat interior, cat si exterior individul trebuie sa fie puternic sa-si urmareasca cursul firesc conform regulilor nescrise ale societatii in care traieste. In acest mod, fiecare persoana devenea mai frustrata si frustranta cu sine si cu cei din jur, relatiile de stima de sine si fata de ceilalti s-au deteriorat pe zi ce trece, deoarece persoana puternica ascunde slabiciuni profunde, pe care daca le-ar arata, despre care ar discuta si s-ar lasa ajutata de cei din jur, de cei cu experiente asemanatoare sau de speci...